Elevii și părinții nu sunt de acord cu modul Ministerului Educației de a concepe planurile cadru de liceu

Consiliul Național al Elevilor a declarat că propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, „dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani„. Ca urmare, reprezentanții elevilor solicită, într-o scrisoare deschisă semnată și de alte organizații, reluarea dezbaterilor în grupul de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației.

Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România. De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene„, afirmă reprezentanții Consiliului Național al Elevilor, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, și secretarului de stat pentru învățământ preuniversitar, Sorin Ion.

Aceștia spun că sunt relevante rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor.

Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile. În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi„, arată Consiliul Elevilor.

Potrivit sursei citate, cauza acestei situații este „tergiversarea inexplicabilă” a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani„, susține Consiliul Elevilor.

Ei afirmă că este un „moment crucial” pentru sistemul educațional din România, în care pot fi schimbate în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală.

Proiectul președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia„, mai susțin aceștia.

Conform aceleiași surse, pentru a se asigura că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale„, afirmă Consiliul Național al Elevilor, care a inițiat scrisoarea deschisă.

Documentul este semnat și de ”Federația Națională a Asociațiilor de Părinți”, ”Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România”, ”Consiliul Tineretului din România”, ”Organizația Salvați Copiii” România, ”Fundația Agenția Împreună”, ”Federația Coaliția pentru Educație”, ”MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România”, ”Părinții cer schimbare – grup civic”, ”Asociația Școlilor Particulare din România”.

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments